Majoritatea parintilor incep sa remarce dificultatile de vorbire ale copilului, in jurul varstei de 2,5 ani, cand acesta ar trebui sa fie capabil sa alcatuiasca fraze scurte dar corecte, in care sa respecte pozitia cuvintelor. In aceasta etapa, copilul ar trebui sa aiba un vocabular format, deja, din 50 – 150 de cuvinte, chiar daca acestea sunt pronuntate cu mici dificultati.
In categoria tulburarilor de vorbire intra:
Intarzierea in aparitia limbajului si a comunicarii
Este dificultatea care ar trebui cel mai atent investigata, incepand cu varsta de 2 ani. Ea poate fi semnul unor probleme de:
Parintii pot semnala medicului de familie lipsa aparitiei limbajului, acesta avand competenta de a-i directiona catre cadre specializate de investigare.
Desi fiecare copil are ritmul propriu de dezvoltare si limbajul poate aparea, in conditii normale, si la 3 – 3,5 ani, lipsa lui poate fi si semnul unor tulburari mai serioase despre care este bine sa se stie cat mai devreme.
Interventia logopedica nu este recomandata sub varsta de 3 ani deoarece copilul nu poate fi constient, inca, de mecanismele implicate in vorbire. Copilul mic are insa nevoie de un mediu propice pentru a-si dezvolta cat mai bine limbajul:
2. Dificultati de pronuntie
Sunt cel mai des intalnite la copilul prescolar. Ele implica fie stalcirea sau inlocuirea unui sunet cu altul, fie absenta lui din pronuntarea cuvintelor ( “ lata” in loc “rata”, “pate” in loc de “paste”)
Adesea, aceste dificultati se indreapta odata ce copilul creste dar, daca ele persista pana la 3 – 3,5 ani, este recomandabil ca parintii sa consulte un logoped pentru evaluarea si stabilirea unui plan de interventie. Pana la varsta de 5 ani copilul si-a format si intarit modul de pronuntie si ii va fi mult mai dificil sa indrepte greselile.
Planul de interventie pentru indreptarea pronuntiei trebuie sa includa:
3. Balbaiala
Presupune repetarea neadecvata a unor silabe sau cuvinte, fapt care ingreuneaza comunicarea. Pana in jurul varstei de 3 ani, acesta este un fenomen destul de des intalnit. Copiii mici au un flux foarte bogat de ganduri, intrebari si capacitati mult mai reduse de exprimare a lor. Isi gasesc mai greu cuvintele! De aceea, balbaiala apare ca semn al pierderii ideilor sau al castigarii de timp pentru a gasi cuvintele potrivite in care sa exprime ce isi doresc. Dupa aceasta varsta insa, este indicat sa se consulte un psiholog deoarece balbaiala poate fi un simptom al:
Indiferent de problemele care apar in vorbirea copilului, este recomandabil ca adultii din jurul sau sa fie suportivi si sa elimine glumele, certurile sau orice alta presiune pusa pe acest subiect. Altfel, copilul poate dezvolta teama de a vorbi, sensibilitate si sentimente de inferioritate fata de cei din jur.
Psiholog Oana Mihalcea